Categorie: Fără categorie

Am observat ca in ultimul timp toata lumea isi indreapta atentia si, implicit, memoria de lunga durata, catre “vremurile bune”. Alea de demult, cand aveai o portocala si o imparteai cu tot blocul ca nu se gaseau. Ok. Eu fac parte dintr-o generatie in care nu a mai fost vorba de asa ceva. O generatie […]

Da, chestiile astea se intampla. Se intampla la copiii de 14 ani, se intampla si la case mai mari. Vezi subsemnata. Si stau si ma intreb. Oare am luat-o cu totii razna? Cum se poate asa ceva, sa te indragostesti pe messenger? Cand stai sa analizez chestia asta in profunzime, imi doresc serios sa pot […]

Sunt in pragul unei mici depresii. Adica de proportie mica, nu e nimic grav, nu sariti iara. Mi-am dat seama, impreuna cu pitulicile, care si-au dat si ele seama impreuna cu mine, ca am imbatranit. Aseara in Expirat parca nu mai cunosteam pe nimeni… cu exceptia a vreo 4 tipi cu care imi amintesc ca […]

Deci asa. Din ciclul “pisi conduce”, inca un episod, pentru ca am mai condus vreo 3 ore. Acuma stiu ce va ganditi, of, iar ne plictiseste asta cu o poveste despre condusu’ ei, da ce sa fac, jur ca nu am altceva mai interesant de povestit. Eventual cat imi e de somn din cauza faptului […]

Maine vine sefu! Iupiiii… ati mai vazut asa ceva? Ma gandesc ca nu. Dar eu ma prea plictisesc asa. Nu se mai poate. Mi se scurg 8, 9 ore din viata la biroul asta si nici macar nu fac ceva constructiv. Ce faci cand n-ai de lucru? Spuneti-mi si mie ca incep sa imi smulg […]

E un fel de concediu. Chiar daca eu sunt la birou. E concediu pentru ca tot managementul e in concediu. Sefa mea directa, creative directoru, executiveu, sefu mare, si tot asa. Noi… nu prea stim ce sa facem. Eu am venit la birou, si cei doi colegi care ajunsesera inaintea mea radeau. M-am uitat putin […]

Este ziua in care n-am chef. Ziua in care nu vreau. Ziua in care imi permit sa fac tot ce am chef si mai mult, sa resping tot ce n-am chef, pe un singur si unic considerent. Ca sa nu fiu greţoasa si sa nu atac subiecte care sunt tabu de discutat intr-o comunitate mai […]

Aceasta este o poveste de dragoste contemporana. Asa cum s-a intamplat ea, poate cu mici modificari facute din cauza subiectivitatii mele, avand in vedere ca sunt si personaj si autor. Ce vremuri, alea in care studiam comentarii pe de rost, invatam simtamintele si trairile personajelor, faceam analize literare de pagini peste pagini in caiete cu […]

Nu mai stiu ce sa scriu. Nu se intampla nimic si in acelasi timp se intampla atatea. M-am decis sa tin dieta. Dieta este o psihoza tipic feminina care te ataca din cand in cand. Putine sunt femeile care nu tin dieta niciodata, iar statistic vorbind, femeile isi petrec 10 ani din viata tinand dieta. […]

*Prolog: acest post trebuie a fi citit incet, afectat, cu o nota de calm si afectiune in voce. virgulele trebuie luate fiecare ca niste pauze de respiro, tot textul fiind construit sub forma unei descrieri de poveste. Epuizata dupa muncile gospodaresti de aseara, aproape intoxicata de la mirosul insuportabil de lichid ce se numeste Domestos, […]