Andi De curand m-am intalnit pe trenul Arad-Bucuresti cu un fost coleg de liceu. Baiat destept, ilustru as putea spune, care ne uimea in fiecare an cu rezultatele exceptionale la olimpiadele nationale si internationale de fizica. Exceptionale insemnand ca era primul tot timpul la nationala, daca nu primul, al doilea.
In rest, prin clasa nu prea il vedeai sau il auzeai, doar in mijlocul orei de mate, cand se intrerupea din mijlocul integramelor ca sa o corecteze pe profesoara in timpul unui exercitiu complicat. Ma rog, si acest ilustru domnisor a ajuns in Franta la facultate. La Lyon mai egzact. Si face ceva inginerie superspatiala. N-am intrebat mai multe pentru ca eram convinsa ca urma sa nu inteleg nimic.
Dar am vorbit despre altceva si anume despre curentul Eco, manifestat din plin in alte culturi mai civilizate decat a noastra. Mi-a dat doua exemple de respectare a acestui curent care m-a facut sa pufnesc in ras gandindu-ma la concetatenii nostri care habar n-au ce inseamna “eco” daramite sa traiasca dupa conventiile termenului.
Pai cica in Frantia nu sunt SUV-uri. Nu se cumpara, nu pentru ca ar fi scumpe, nu pentru ca ar ocupa mult loc, nu pentru ca ar trebui sa plateasca taxe de centru, desi si astea ar fi niste opritoare OK pentru romanasii nostri, ei nu le cumpara pentru ca nu sunt Eco. Consuma mult, polueaza, alea alea. Bine, ca in general sunt total inutile e un alt lucru. Nu-mi spuneti ca toti astia care au SUV-uri in Bucuresti de fapt intr-o existenta paralela escaladeaza vulcani noroiosi cu ele. Acolo se lasa mai moale fitele si se incearca mai mult salvarea planetei.
Cat de evoluat trebuie sa fii incat sa fii in stare sa renunti la un lux personal de dragul planetei, al copiilor tai, al celorlalti locuitori, chiar daca efectele sacrificiului tau singular nici nu se observa cu ochiul liber. Da, daca mentalitatea se propaga si se disipa si uite-asa renunta toti la SUV-uri, atunci intr-adevar, merita. Mi-a mai spus si ca s-a ajuns atat de departe incat daca iti cumperi un SUV, sau te plimbi cu el, bucurestean fiind, pe coasta de Azur, sa uita aia mai urat la tine decat daca te heroinezi in locuri publice.
O alta treaba interesanta a fost urmatoarea: cica au facut ei o data o cina. Romani cu italieni si cu francezi si fiecare a gatit ce l-a invatat mama acasa. Un adevarat ospat tinut intr-o sala de studiu. Dupa masa, hai cu spalatul vaselor. Treaba a fost asa: vasele s-au spalat la o singura chiuveta, pentru ca daca se duceau in 3 camere diferite se polua mai multa apa si se folosea mai mult detergent. (!!!) Asta, venind din partea unor studenti de 20, 21 de ani. Ce vorbesti ma, ce stiu romanii de economisirea apei? Apa? Pai asta nu-i un bun liber?
Ca eu asa am invatat la economie. Adica am cata vreau. Plus ca, pe aia de la robinet o mai si platesc! Pai daca dau un ban, sa nu ma bucur de ea? Sa n-o las sa curga atunci cand ma spal pe dinti? De fapt o las sa curga de fiecare data cand intru in baie, ca m-am obisnuit cu susurul ei. Plus ca, ma gandesc ca oamenii aia nu fac deloc baie, daca ei se screm sa economiseasca apa in timpul spalatul vaselor.
Trendul poate fi dus mai departe din multe puncte de vedere. Am facut recent un proiect referitor la surse de energie alternativa. Pai daca si-ar pune niste oameni mai breji mintea la contributie, ne-am da seama ca exista potential energetic alternativ sa ne ajunga inca 10 vieti de acum incolo, fara sa ne batem si sa ne killarim din cauza pretului cu trend ascendent al petrolului.
Ar trebui doar sa ne construim niste panouri solare pe care sa le montam pe acoperis si ne-am autogospodari singuri cu curent nevoie mare. Gratis, gogule! Ba chiar exista finantare europeana pentru asa ceva. Da’ cine naiba sta sa calculeze si sa gandeasca atata. 50 de ron pe luna la curent? Chiar daca eu nu mai locuiesc in casa aia ci doar e pe numele meu din greseala? Pai da. Pai aia nu imi contorizeaza acolo cat consum? Numa daca merg eu cu biletelul lunar. Si nu merg. Deci platesc 50 de ron, chiar daca merg 4 calculatoare incontinuu dar si daca nu-i nimeni acasa.
Si produsele eco. Ce-s alea? Eco sau bio? Ca nu prea stiu diferenta. Stiu doar ca se afla pe un raft separat in magazin, si eu mereu la incurc cu cele dietetice sau pentru diabetici. Au asa un aspect ciudat, un packaging neatractivi. Produse bio, parca ar fi pentru bolnavi. Adica in niciun caz nu ma gandesc la salvarea naturii cand le vad, ma gandesc ca sigur au un gust mai rau. Sau cumva modificat. Desi cred ca vorbesc tampenii, dar oricum nu-mi doresc sa le iau. Nemaivorbind ca sunt mai scumpe. Si pe roman n-o sa-l vezi sa scoata cu 2 lei in plus din buzunar ca sa ce? Sa salveze un copac? No, las ca am destui in fata blocului cat sa converteasca Codoiu’ in oxigen si sa mai traiesc 20 de ani pana mor.
Cred ca la noi o sa mai dureze mult si bine cu limita in infinit pana cand o sa incepe sa ne pese, macar cat negru sub unghie despre acest trend eco. Circula un zvon ca si daca incerci sa fii green, sa reciclezi, sa arunci sticla la sticla si hartie la hartie, pana la urma ele tot la groapa de gunoi comunala ajung si asa cum te-ai chinuit tu sa le separi, nu se chinuie ei sa le arunce inapoi impreuna.
Traiasca Romania, Land of Noise.