Andi Azi dimineata am gasit niste bani. De fapt nu erau chiar ascunsi, erau pusi pe tejgheaua unde ne lasam cheile si alte maruntisuri. Si erau multe multe monede de 5 mii. Pe care probabil le pune Adi acolo, pentru ca eu nu vad rostul in a lasa bani marunti pe tejghea. El n-are loc de ei in portmoneu si iata ce face. I-am strans incetisor si am adunat vreo 6 lei din monede de 5 mii.
I-am pus frumos la pastrare la mine in portofel. Si mi-am adus aminte de alte vremuri, in care banii nu zaceau neatinsi prin casa. Vremuri in care singurul meu venit era alocatia de 25 de lei (parca atat era la sfarsitul liceului, nu mai stiu). Si in care se intampla foarte des sa nu am bani. Si sa imi trebuiasca bani. De exemplu bani de tigari. Asta intr-un timp in care tigarile aveau un pret rezonabil, adica se invarteau undeva pe la 3 – 4 lei pachetul.
Aveam diverse metode sa fac rost de bani. Cand nu era nimeni acasa, incepeam sa scobesc frenetic jachete si blugi. Nu neparat ale mele, pentru ca alea erau probabil din start goale. Dar tata mai avea obiceiul sa-si lase niste maruntis in buzunarele interioare din jachete, si de obicei strangeam asa vreo 2 lei. Dupa care intervenea dilema pentru ca in continuare imi lipseau bani.
Exista sertarul magic unde la fel, cateodata existau bani, dar exista riscul sa fie sume mari si sa nu pot sa iau cu nemiluita. Daca erau ai mei acasa era un pic mai simplu. Tata stia deja ce vreau de la primul “Si tu ce mai faci?”, asta pentru ca frecventa conversatiilor noastre de dragul de a face conversatie era foarte redusa. Asa ca imi raspundea sec “Cati vrei?” si trebuia sa raspund o cu o suma mica, sa fiu sigura ca mai primesc si altadata.