Am un stil de ma doare capul. Am sa va iau direct. Trebuie sa fac o compunere in franceza, despre vacanta mea. Ma chinui la ea de exact JOI. Am zis ca lasa.. o fac vineri ca o sa fiu mai odihnita, mai cu puteri noi, o sa am timp sa caut in dictionare, sa intreb in stanga, in dreapta si sa iasa ceva acceptabil. Pe naiba. E sambata si tot ce am scris este doar titlul.
De 3 ore stau si ma gandesc ca trebuie neaparat sa o scriu azi si sa scap odata. Urasc franceza. Nu stiu nici macar o boaba, un cuvintel amarat acolo. Iar profa ne-a dat sa facem asta in clasa in 10 minute. Bineinteles ca nu am scris nimic, nu aveam cum sa scriu intr-o limba pe care nu o inteleg nici eu, nici colega de banca, nici mai nimeni din clasa. Asa ca mi-a ramas pentru acasa, doar ca acasa trebuie sa fie mai mare decat cea din clasaa. Acum m-am luat cu internetul, cu jocuri, cu muzica, cu bloguri si deja nu mai am chef de compunerea ei.
Anul trecut a fost un an harcea parcea. Nu sunt singura varza la franceza, aproape toata clasa facem parte din categoria asta. Radem unii de altii, radem impreuna sau plangem impreuna. Asta cu plansul e cam exagerata. Nu prea mai plange nimeni cand luam toata clasa 3 si 4, pentru ca s-a intamplat deja de n ori. Nici de complimentele ei nu ne mai plangem.
Ne-am obisnuit sa isi faca cruce la ora cand nu stim sa citim sau sa facem niste amarate de exercitii. Ne-am obisnuit si cu severitatea ei si amenintarile ca nu ne mai trece clasa. Totul anul ne-a tocat cu note mici, doar doar ne punem si noi pe invatat. Va spun cu mana pe inima ca noi ne-am chinuit. Ne traduceam de acasa textele din carti, dar nicio sansa. La ora ei ea vorbeste DOAR franceza.
Toti ne aratam fooaaaarte interesati, suntem numai ochi si urechi la ea. Asta doar in aparenta, pentru ca nimeni nu intelege nimic. Nu glumesc. Suntem o clasa de afoni la franceza. Exact in ultima saptamana ne-a pus nota de trecere la toti. Am inceput clasa a 10-a si am luat-o de la capat. Ea cu franceza, franceza, franceza, noi cu.. mai bine maine.