Relatia cu timpul

Dimineata te trezesti cu greu, abia te dai jos din pat si te intinzi. A inceput o noua zi in care trebuie sa pleci in fuga la birou. De abia ai timp sa iti bei cafeaua si sa te dezamortesti putin, caci despre micul dejun deja te-ai obisnuit sa il sari. Il amani pentru cand ajungi la serviciu sau pentru dupa-amiaza. La birou, parca toate s-au asezat pe capul tau. Telefoane, mailuri, sedinte, probleme etc.

Seara, dupa ce mai pleaca din colegii galagiosi si obositori, ai timp sa iti asezi hartiile in ordine, sa te pregatesti de ziua de maine, iar cand sa pleci si tu acasa sefa te mai roaga ceva, astfel ca programul tau se prelungeste. Ajungi acasa mai tarziu decat prevazusei initial, te trantesti in pat la tv si nu mai ai chef sa te deranjeze nimeni.

Cam asa arata o zi din viata voastra, nu? Poate nu lucrati la birou, poate nici nu lucrati si sunteti doar elevi sau studenti. Dar pentru multi timpul e o problema. Odata cu inaintarea in varsta, nu mai avem timpul nostru ca altadata, iar ritualul asta zilnic ne toaca, ne macina nervii si oasele si ne oboseste. Daca si tu te regasesti macar intr-o parte din cele de mai sus, nu te mai afunda atat in munca.

Bucura-te si de celalalte parti ale vietii… Fa-ti timp pentru tine, pentru cei dragi tie si imbinale pe toate, pentru ca poti. Cu putina silinta se poate. Hai sa nu ne mai plangem de timp, pentru ca nimeni nu are timp. Si eu as vrea mai mult decat am, as vrea sa pot scrie pe blog si dimineata. Uneori reusesc, alteori nu. Depinde de ce am de facut in ziua respectiva.

Si eu as vrea sa dorm mai mult si sa am parte numai de bucurii. Dar azi am invatat o lectie. Cand unele lucruri merg rau, foarte rau… cand toate se strica prin casa, cand simti ca nu mai ai cale de iesire din anumite situatii, atunci Dumnezeu iti rezerva o surpriza placuta si iti indinde o mana. Totul e sa stii sa apuci acea mana, pentru ca poate nu avem timp destul, dar categoric timpul le rezolva pe toate.