Andi Inchide fereastra, ancoreaza-ti masca pe fata contorsionata de frig si pleaca. Chiar daca nu vreau sa recunosc, acesta este ritualul de plecare… Ai pasit pe acest drum, decorandu-l cu pasi nesiguri, modelandu-te dupa decorul deja existent… Ti-ai aruncat visele, sperantele, propria persoana in golul acesta plin de parfum, fara sa te gandesti ca se va termina, ca orice alt drum…
Pleaca alergand, cu ochii inchisi, cu tot ceea ce iti apartine lipindu-se violent si dureros de tine, apoi… Suprinzator, va mai exista ceva si dupa… Un vid prin care patrund raze de la soarele ce stralucea pe acel drum intr-o continua asfaltare. Un plic nedesfacut care-ti tremura in mana, asteptand zadarnic sa isi reverse continutul. Un plic gasit pe jos si luat din curiozitate, mazgalit cu diverse stilouri ce nu-ti apartin, un plic ce ti-a cazut din mana si s-a inchis.