As vrea sa pot sa scriu un articol cu “pula”. Sa nu mai fiu femeie, sa nu fiu nevoita sa ma mentin intre etichetele care se atribuie femeilor si fetelor care scriu bloguri. Sa pot sa scriu lucruri despre “pula” fara sa fiu vulgara. Sa nu mai trebuiasca sa afisez o scriitura roz si cuminte, sa incerc sa folosesc eufemisme menajatoare de fiecare data cand ma enerveaza ceva. Sa pot sa imi exprim nervii in mod direct si pe fata, chiar daca in mod normal nu folosesc cuvantul “pula” in limbajul de zi cu zi.
Sa pot sa vorbesc despre subiecte interesante si palpitante, sa nu mai fiu plictiseala blogosferei. Sa scriu despre coaie, pula, actul sexual, despre cum m-am scobit in nas si cum m-am scarpinat in cot. Despre durerile menstruale si ce fel de tampoane folosesc. Iar pentru ca totul sa fie neplictisitor si nebanal, mai arunc din cand in cand cate o pula in context, sa rada tot poporul de cat de ingenioasa sunt eu si de talentul pe care il am in piperarea articolelor. Sa ma iau de femei care scriu normal si care evita sa foloseasca cuvantul “pula”, sa le zic ca-s niste insipide inodore insonore incolore, si ca ar trebui sa se apuce sa dea cu sapa daca nu sunt in stare sa mai scrie din cand in cand, daca nu zilnic, articole cu “pula”.
Sa-mi palpitez viata cu acte sexuale bestiale pe care le urmaresc in filmele porno iar apoi le redau pe panza ca si cand ar fi ale mele, sa povestesc fictiuni despre cum am dat peste doi care si-o trageau in baia unui club super tare unde ma duc eu atat de des incat deja sunt pe lista de viaipiuri. Sa-mi bag si sa-mi scot organe ca sa redau mai in detaliu dezgustul sau deopotriva, incantarea pe care o simt fata de anumite subiecte.
Sa pot sa fiu misogina, sa iau intr-o galeata toate femeile, sa le scutur bine si sa le zic ca rolul lor e la cratita. De fapt, nici la cratita pentru ca cu siguranta ar gati o posirca belita pe care n-ar vrea sa o guste nici un handicapat mintal. Sa povestesc despre cat eram eu de beata intr-o seara, despre cum am vomitat in toata buda dar in mare m-am distrat de minune, ca eu sunt tare, iar apoi sa mentionez “pula” cuiva de cateva ori, avand in vedere ca eu nu am.
Sa injur niste bloggari misto, sa ii caut pe net, sa dau copy paste din blogu lor si sa zic “muie ba, esti varza, n-o sa ajungi bloggar adevarat niciodata. pula pula pula”. Sa ma bag in razboiul blogurilor sau spammerilor sau ce or mai fi aia, ca tot citesc de vreo luna si nu inteleg nimic, sa incep sa invat si sa ma interesez ca altfel n-o sa mai rezist mult in piata asta dura.
E mai misto asa? O sa ies in evidenta? O sa fac SEO nemaipomenit? O sa-mi intre de pe Google tot felul de hapciupalitici care vor sa afle ultimele vesti in materie de pornosaguri cu pitici chinezi? Evident.
Acuma eu zic, nu mai bine raman eu si vorbesc despre prostiile mele, care ating totusi un target rezonabil de oameni care chiar sunt curiosi sa vada cum am condus eu ieri 20 de minute fara lumini? Fiecare persoana care scrie doar ca sa scrie, si nu incearca sa atraga oameni prin tertipuri dubioase, are exact cititorii pe care ii merita.
Cu una sau doua lepre in plus, care se plictisesc rapid dupa se scuipa pe aici vreo 2 injuraturi despre cum sunt eu urata, plictisitoare si ar trebui sa ma evapor de pe fata pamantului pentru ca consum oxigen. Deci eu va multumesc voua, acestor internauti care ma citesc pentru ceea ce scriu si care stiu ca daca vor texte despre pula le pot gasi in toata blogosfera, pe toate gardurile, pentru ca in descrierea pulii toate pizdarcile au un talent nemaipomenit. Si aici nu ma refer doar la femei.
Multam fain. Asta a fost un articol din proFUND din straFUNDurile gandiri.