Andi Saptamana asta e o saptamana din’aia in care poate sa ne cante cineva un horror-tune in spate si se potriveste. Avem atat de multe de facut incat am prefera sa ne scoatem globii oculari si sa-i donam la saraci. A plecat sefa-mea in concediu. Cand se intampla asta, inseamna ca un art din 4 a plecat in concediu. Au ramas 3 arti carora li se impart proiectele artului plecat, plus propriile proiecte, plus proiecte noi, plus proiecte vechi care se intorc exact cand ti-e lumea mai draga.
Aseara am numarat asa ochiometric vreo 40 de mailuri trimise si vreo 45 de mailuri intrate in inbox. Adica multe multe. Colegu’ Tibi care a ramas cu responsabilitatea de a fi sef cat timp lipseste sefa, s-a luat cu mainile de cap pentru ca era pus in Cc pentru orice tampenie. Client Servishi veneau si plecau ca la carnaval, ajunsesera deja sa stea la coada ca sa ne mai ceara una alta. Promisiuni in vant erau aruncate de catre unii altii, de genul “dada, las ca-ti fac mai incolo” sau “dupa ce termin asta ma apuc negresit de ce mi-ai cerut”, etc.
Avem un proiect deosebit, pentru care ne-am luat in cap tot felul de sarcini de care nu mai avem chef sa ne ocupam acum. Adica am promis ca vom face ceva neconventional, ca de data asta prezentarea nu va mai fi doar un powerpoint obosit cu imagini si cuvinte, ca vom face filmari si simulari de virale si alte treburi. Dar oare de ce a trebuit sa spunem asta? Acum ca ne-am aglomerat cu altele, numa chef de filmat prin curte nu avem.
Trebuie recrutati actori din firma, oameni care sunt reticenti la prostiile noastre de clasa a 8a. Trebuie convinsi sa se prosteasca in fata camerei, trebuie sa iasa bine, trebuie confectionate decoruri si elemente, trebuie editat, trebuie adaugat cartonu de final si tot nu suntem siguri ca iese bine. We’re faked. Cum spune colegu’ brazilian.
Si atunci ce sa mai zicem. Nu pot sa sarbatoresc si eu cu adi calumea implinirea celor 11 luni de relatie (mai o luna si e un an care sunt aproape doi si asa mai departe), ca trebuie sa ne consumam pe proiecte, n-avem timp sa iesim impreuna la masa, poate ne multumim diseara cu un picior de pui si o bere la un film. Sau la un grey’s anatomy, ca e prea complicat cu filmu zilele astea. A
propo, ieri ne-am uitat noi la un film – “Land of the Blind”. E foarte simpatic, nu va lasati pacaliti de coperta urata a dvd-ului (sau de posterul de pe imdb, piratilor!). Deci el e simpatic, dar la sfarsit n-am inteles nimic din el. Credeam ca inteleg, dar nu. O fi el nebun? O fi fost totul imaginatie? Ce e real si ce nu? Tara aia e inventata? Uitati-va si voi si spuneti-mi.
Sa revenim, inainte sa apara cineva pe capu’ meu cu ceva de facut. Vineri ne ducem la socializare in grup cu firma. Adica s-a decretat zi libera de iesit si facut gratar in caz ca nu ploua, iar daca ploua ne apucam de baut whisky de la 10 dimineata si picam lati inainte de pranz. E frumos, da, trebuie si asa ceva, pacat ca se intampla chiar in saptamana in care avem atata treaba. Adica avem o saptamana de 4 zile, din care au mai ramas 2 zile jumate. Vai, daca va arat to do list-ul va pufneste rasul. Eu nici nu ma uit la el.